Moș Crăciun

În 368 e Moș Crăciun! Bine, nu și-a dat seama că l-am ghicit, stă pitit după tipa ce mă privește de sus, deghizat în călător si mă privește dojenitor fiindcă butonez de zor la telefon în loc să...să ce? Pe geam nu mă pot uita, fiindcă este așa de nespălat, încât umbra de priveliște pe care abia o zăresc prin el, mă duce cu gândul la Surâsul Hiroshimei și nu vreau. Eu vreau Cireșarii!
Înăuntru, minele celorlalți călători mă duc cu gândul la Somnoroase Păsărele și nu vreau. Eu vreau Recreația Mare, așa că nu mă mai dojeni și nu-mi inventa necuminţenii, doar pentru că de la Motanul din Cracovia și până acum au trecut mai bine de 40 de ani și tu n-ai putut să-mi mai aduci nimic, nici măcar Cișmigiu & Co

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Nimeni, nimic, nicăieri, niciodată

Hi :)

Galben gutuie