De florile mărului



Pentru a trăi, trebuie să respiri. Deci îți trebuie plămâni, căi respiratorii și aer. Apoi îți trebuie apă, hrană și un aparat digestiv. Dar pentru asta trebuie să te miști, deci îți trebuie aparat locomotor. Abia apoi îți trebuie un adăpost iar pentru asta îți trebuie bani. Chestii...
Deci povestea nu este despre a trăi, ci despre a trebui. Cui sau de ce trebuie toate astea, nu știu. Probabil că găurii de ozon sau gropii marianelor, habar n-am. Așa și eu, nu știu la ce mi-am trebuit, probabil că altfel nu aveam de cine să râd acum :) Sau poate că mi-am trebuit ca să văd cei trei guguștiuci cum patrulează în șir indian pe terasa blocului de vis a vis. Ce caraghioși, zici că sunt soldăței de plumb, creați pentru că i-au trebuit creatorului ca să se amuze pe seama lor. Altfel ar fi fost doar un creator care s-ar fi aflat în treabă.
În meniul zilei, ciorbă de perișoare, spaghete bolognese și rasol de fasole păstăi, galbenă și grasă. Și bomboane de ciocolată. Și căpșuni și vișine. Și cafea. Și o vorbă bună :)

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Nimeni, nimic, nicăieri, niciodată

Hi :)

Galben gutuie