Ordine


Nu sunt o cineștiece croitoreasă! Mi-am dovedit de câteva ori că sunt, dar nu mi-am făcut din creația vestimentară un mijloc de existență. Piesa forte pe care mi-am lucrat-o cu mâinile mele, a fost rochia de gravidă. Era dintr-un material ușor, de vară, imprimat cu maci și aer de pajiște blajină. Au trecut de atunci 24 de ani :)
Mai am câteodată plăcerea de a cumpăra dantele și broderii și de a le aplica, cusute de mână, pe piese vechi de îmbrăcăminte. Le cos și, odată cu marginile lor, îmi cos gânduri și idei și amintiri și proiecte...Ultima oară când mi s-a întâmplat, sâmbătă seara, aveam niște gânduri așa de plictisite, încât, pentru a nu le lăsa să se prindă în dantela de culoarea cerului senin, ca o furtună de praf, am deschis televizorul. Am cusut „X-Men Începutul” și „Transfer de identitate”...Oare de unde le vin ideile astea producătorilor de film? Și nu, nu cred în destin, deși știu că destinul crede în mine. A trecut ceva vreme de când viața a bătut vreun film :)

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Nimeni, nimic, nicăieri, niciodată

Hi :)

Galben gutuie