luni, 26 ianuarie 2015

Pretzel

"ATENȚIE! 750V" și semnul lui Harry Potter. Aiurea! Unicul pericol ce venea dinspre aerotermă, era uruitul cu care umplea habitaclul troleului și acoperea fețele călătorilor somnorosi, ca un giulgiu al exonerării de propria persoană
Era prea întuneric afară ca să pot vedea dimineața zilei de azi, așadar mă gândeam la cea de ieri. Ziua când, în 268, lângă mine s-a așezat copilul ce am fost odată. Eram îmbrăcată exact ca în poza aia de la Orășelul Copiilor, cu hăinuța de mouton dore și căciula de blană, cu cozi care se legau sub bărbie și îmi făcea capul să arate ca o sferă, ca o bilă, ca un glob, ca o minge....mama. În afară de hainele pe care mi le-am amintit, nu m-am recunoscut. Aveam o față bătrână, purtam ochelari de distanță și mă închinam de câte ori treceam pe lângă vreo biserică. Doamne ferește! Piei, drace...m-am lepădat de baba aia așa cum Gandalf și-a aruncat eul în adâncul Balrogului, sacrificiu ce l-a făcut să fie din gri, alb. Dar tot vrăjitor emoticon smile
Asta îmi trecea mie prin minte azi, pe fondul uruitului de aerotermă, pe la Apaca. Loc unde odată ajunsă, ca de un magnet, privirea mi-a fost forțata să se întoarcă spre dreapta, să străpunga geamul troleului, să treacă strada, să străpungă un al doilea geam și să-l vadă pe el, omul viu, cel ce împletea aluatul, inima și motorul uzinei de covrigi. Brațele lui aveau musculatura unui sportiv, dar mișcările erau dăruite cu măiestria unui artist. Alchimistul ce transforma lumina solară, seva pământului, grâul, apa, focul, sarea și semințele florilor de câmp în, vorba englezului, oameni giftuiti emoticon smile

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu