joi, 11 decembrie 2014

Nouă

Am o pereche de cisme lungi, din piele naturala si rosie, cu varf ascutit, prea ascutit si toc cui, prea cui. Prea rosii, prea ca la o gura de rai. Ma gandeam sa le duc la cismar sa le modeleze ca pentru un picior de plai :)
Uite, vezi, cand aplici metoda reducerii de absurd si portalul 668 devine 368, ai posibilitatea sa-ti faci ordine in incaltaminte si, odata ce am inchis ultimul sertar din aleph cu senzatia de jemanfis (fericirea fiind o chestiune caduca), aia de nu mi-e foame, nu mi-e sete, nu mi-e dor de codrul verde, m-am trezit umbland prin Cismigiu, locul pe unde, poa' sa ninga, poa' sa ploua, eu TREBUIE sa ajung la munca. Noua!

2 comentarii:

  1. ce fain, vezi zilnic Cismigiuri peste timpuri si anotimpuri :)
    eram intr-o seara in drum spre casa cu autobuzul, doua doamne de o varsta...de o varsta, povesteau de una de alta, la un moment dat una spune: nu am mai fost in Cismigiu de 30 de ani si stau in Bucuresti...si nici macar nu era trista...
    eu m-am intristat...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, trist...pe de alta parte, am vazut asta vara, la prima ora a diminetii niste doamne foarte in varsta si foarte elegante care socializau pe o banca in Cismigiu. Erau foarte dragute, dar pacat ca nu erau si domnii cu ele :)

      Ștergere