joi, 25 decembrie 2014

Amintiri



În ziua de ajun a Craciunului 2014, Iubirea îi spuse Urii : „Hai să te duc acasă. De fapt, nu! Hai să te scot la aer și să-ți prezint ziua mea de azi, fiindcă nu știu dacă Acasele tău este una și aceeași cu ideea mea de Acasă”. Nu fusese inițiativa Iubirii, ci Ura fusese cea ce a convocat-o la Marea Ieșeală, deranjată fiind de absența oricărei constrângeri.  „Fie!”, zise Iubirea, „hai să-ti arăt cum Iubesc eu la tot pasul, fără să știu de ce. E posibil ca astfel să faci cunoștință cu Durerea trecereii pe Drumul Bunelor Intenții. Nu-mi propun neapărat să ți-o prezint, dar nici nu putem  arde etapa plății acestui Tribut datorat ancorării în Planul Realității, un plan cu jucători nu tocmai ai fairplay-lui, câtă vreme își cer dreptul de a-ți pune la picioare ocazia să dai în gropi.
Anyway,  cele două  Cuvinte discutau amiabil în capul Femeii, negociau și îsi împărțeau sorește cele două emisfere cerebrale, acum fericite și  împăcate că si-au găsit o gazdă sculată de cu zori, cu scopul de a trece pe la Casa Regiei Autonome și a Bancii, pentru a le prezenta acestora Onorul Mijloacelor, Modalităților si Instrumentelor de Plată.
Povestea Iubirii și Urii din Capul Femeii s-a sfârșit în epilogul de la Oficiul de Evidență a Populației de pe Râul Doamnei, într-o poartă închisă, un zăvor tras și un lacăt încuiat, cu replica goblinului deghizat în Ofițer de Serviciu: „E Crăciunul! Doar nu aveți nevoie pentru acest adevăr, de un Act de Identitate!”.
Nu, nu era nevoie. Doamna știa deja de ceva zile, aflase de la Elful deghizat în Lucrator la D.I.T.L. de la Orizont . O, ce veste minunată!
Fără nici o, dar nici o legătură cu poza de aici...:)




marți, 23 decembrie 2014

Joaca de-a cuvintele

Vorbind discuții sau Joaca de-a cuvintele..și nu, nu m-am sculat la ora aceasta ca să frământ cozonaci sau să înfășor sarmale, ci pentru că mă frământă niște nonadevăruri citite de Klaus Iohannis în Parlament și apoi postate pe pagina lui de facebook:

ADEVẮR, adevăruri, s. n. 1. Concordanță între cunoștințele noastre și realitatea obiectivă; oglindire fidelă a realității obiective în gândire; ceea ce corespunde realității, ceea ce există sau s-a întâmplat în realitate. ◊ Adevăr obiectiv = conținutul obiectiv al reprezentărilor omului, care corespunde realității, lumii obiective, independent de subiectul cunoscător. Adevăr relativ = reflectare justă, însă aproximativă, limitată a realității. ◊ Loc. adv. Într-adevăr sau în adevăr = corespunzător realității, în realitate, de fapt. Conștiința absolută a autenticității și valabilității conținutului credinței religioase; realitatea spirituală ca subiect al revelației și obiect al credinței. 2. Justețe, exactitate. – Lat. ad + de + verum.
 KI :
”Mai presus de toate, îmi doresc o națiune puternică. Națiunea română este mai mare decât suma intereselor, ambițiilor și chiar reușitelor individuale. Nu suntem doar un grup de oameni pe care îi leagă o comuniune de tradiții, limbă, istorie și spațiu. Suntem o singură națiune cu valori și mai ales obiective, o națiune de cetățeni, care știe ce vrea în Europa, în lume, și mai ales care știe ce vrea pentru sine”.

Națiune este, dacă nu totalitate, măcar majoritate. Puternic nu înseamnă rezistent, înseamnă și rezistent. Națiune puternică nu este naținea care rezistă prin orice mijloace, cu scopul de a-și duce idealurile  și obiectivele până cel mult la nivelul al treilea al Piramidei lui Abraham Maslow.

NAȚIÚNE, națiuni, s. f. Comunitate stabilă de oameni, istoricește constituită ca stat, apărută pe baza unității de limbă, de teritoriu, de viață economică și de factură psihică, care se manifestă în particularități specifice ale culturii naționale și în conștiința originii și a sorții comune. [Pr.: -ți-u- – Var.: (înv.) náție s. f.] – Din lat. natio, -onis, it. nazione, fr. nation, rus. națiia.





vineri, 12 decembrie 2014

Fapta, gand si cuvant

Aseara m-a rugat fiica-mea s-o ajut la tema de la socio, raspunzand la un chestionar cu privire la consumul de cafea la tineri, chestionar adresat tinerilor cu varste cuprinse inte 16 si 24 de ani. Pentru ea a fost ceva firesc :) Pentru mine, la ora 23, dupa o zi plina, informatia aceea mi-a intrat pe-o ureche numai cat un bob de cafea si s-a facut una cu neuronul, altfel nu-mi explic faptul ca la ora 5 azi dimineata, cu ditamai cana de cafea fierbinte, fara sa stiu de ce, eu tastam pe google cuvantul "cafea" :) Google, care ma ademenea sa, citez: "Sari cu parasuta, intrece-te cu renii si imparte cadouri in satul lui Mos Craciun" :)
Este incredibil cum o inventie dumnezeiasca precum cafeaua, a inspirat proiectii care mai de care mai fanteziste, de la sfaturi, retete, avertismente, legende, citate celebre si pana la expresoare, filtre si ibrice, cani, cesti, masute de cafea, ritualuri :)
M-am ridicat de la calcutalor si am privit pe fereastra. Pe cer am vazut luminitele unui avion, semn ca iata, pasarile astea de metal, care au inghitit oameni si zboara cu samanta caldurii omenesti in burta, au reusit sa risipeasca norii si ceata. Oameni in zbor...cea mai eficienta arma meteo de izgonire a vremii nefavorabile.
Pe pamant am vazut strazi pline de masini ale timpului. Erau parcate dupa niste reguli stranii, ce sfidau geometria ca ramura de studiu a matematicii care se ocupa cu relatiile spatiale. Mai venea cate un calator in timp, apasa pe un buton, deschidea usa, o inchidea si apoi, in numai cateva clipe, pur si simplu disparea. Unora le lua mai putin timp sa dispara, altora mai mult, functie de variabilitatea constantei unanim recunoscuta ca "semafor".
In aer m-am vazut pe mine. Pluteam ca o holograma, ca o proiectie de film, pe strazi din inima orasului, punctul pe unde, chiar si in dimineata asta senina, cu luna pe acoperisul Palatului Sutu, eu nu ca trebuia, dar vream sa ajung la munca, d.p.d.v. spatial. In timp, am ajuns la Kilometrul Zero. Doamne, Dumnezeule, ce bucurie a revederii, ce senzatie fenomenala a regasirii unui paradis candva pierdut! Oricat s-au straduit slujitorii ei sa ma faca s-o urasc, nu pot uri Biserica. Nu pot! Cum sa urasti ceva ce este insasi frumusetea? Iar Casa din Gradina Kilometrului Zero, este Mama tuturor Bisericilor :)

joi, 11 decembrie 2014

Nouă

Am o pereche de cisme lungi, din piele naturala si rosie, cu varf ascutit, prea ascutit si toc cui, prea cui. Prea rosii, prea ca la o gura de rai. Ma gandeam sa le duc la cismar sa le modeleze ca pentru un picior de plai :)
Uite, vezi, cand aplici metoda reducerii de absurd si portalul 668 devine 368, ai posibilitatea sa-ti faci ordine in incaltaminte si, odata ce am inchis ultimul sertar din aleph cu senzatia de jemanfis (fericirea fiind o chestiune caduca), aia de nu mi-e foame, nu mi-e sete, nu mi-e dor de codrul verde, m-am trezit umbland prin Cismigiu, locul pe unde, poa' sa ninga, poa' sa ploua, eu TREBUIE sa ajung la munca. Noua!

marți, 9 decembrie 2014

Om și loc

Clar, autobuzul 668 este un portal, iar zona Razoare, un aleph! Altfel nu-mi explic intamplarile la care am fost martora. Odata, acolo, a picat din picioare o femeie. Odata, a picat un barbat. Altadata a picat alta femeie. Era totul ok pana la intrarea in zona. Cum intram, cum cadeau din picioare ca secerati. Cum ieseam, cum isi reveneau ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat
Bunaoara azi, in jurul orei 9:15AM, ora la care am intrat in zona, in portalul cu indicativul 4936 si nr. de inmatriculare B 94 GXT, un tanar adult rasa negroida si numar mare la pantof, a facut pipi fara sa se sinchiseasca de nimeni si de nimic. Uite asa, si-a scos puta si a facut pipi spre stupoatea catorva femei rasa alba din apropiere. Una, aflata la varsta a treia, i-a urat ceva, dar nu pot sa reproduc aici, pentru ca nu a fost ceva elegant . Una, mai tanara, i-a zis: "Vai, domnule, cum puteti face asa ceva, nu va este rusine?" Domnului nu-i era de nici un fel, domnul era in alte lumi. S-a asezat pe scaun si a adormit bustean. Atunci doamna i-a zis soferului sa-l dea jos si soferul a zis ca nu-i treaba lui si ca daca o deranjeaza, sa-l dea ea.
Nu stiu ce sa zic, in afara de mirosul patrunzator de naftalina emanat de haina batranului alb de langa mine, nu m-a deranjat nimic din toata aceasta intamplare. Nici macar frustrarea ca uite, si daca as vrea sa fac si eu ce a facut omul negru, nu as putea, dracia dracului!

duminică, 7 decembrie 2014

Ulpia Traiana


Cea mai urâtă poză a mea. Cea mai urâtă! 10. noiembrie 2013. Eram pur și simplu copleșită de exuberanța total lipsită de suport, motiv, cauză... încât simțem că mă înalț, că trebuie să mă ancorez în realitate, dacă nu vreau să-mi iau zborul. Nici măcar nu intuiam ce avea să urmeze, dar important este că am trait momentul cu intensitate maximă și chiar l-am și imortalizat pe o pânză parcă special așezată pe peretele încăperii din Muzeul Național de Istorie a României :)


Ce avea atunci să urmeze, s-a sfârșit, a trecut un an. Interesant este cum a început. Nu știam încă să scriu, dar semnasem inițial cu nickname-ul Ulpia Traiana :)

sâmbătă, 6 decembrie 2014

Șase, vine Solstițiul!

Facebook poate fi un instrument care să te ajute să ajungi la ”Înțelegerea Sinelui”. Să te ajute să te cunoști ca fiind aidoma unui personaj dintr-un joc video, care are mai multe vieți. Așa cum tu în real life, ai o viață a ta de bărbat, o viață a ta de tată, una de român, una de european, una de profesionist, viața ta de copil. Ideea e să înveți cum să jonglezi cu ele, fără s-o pierzi pe nici una :)
Mulțumesc!




vineri, 5 decembrie 2014

Sămânță



joi, 4 decembrie 2014

"Cateodata mai rad, cateodata mai plang"...

-Azi nu ploi, de ce ai umbrela deschisă? mă întreba Domnul. 
-Nu vezi? Aceasta este una în bleu ciel cu sclipiri de metal! Dacă vei lasă soarele şi îţi vei lua inima în dinţi şi vei intra în aceeaşi zona de acoperire, te vei simţi că în finalul de la The Big White, în zbor spre ţările calde şi exotice. Şi nu, nu sufăr de sindromul Tourette, ci mă bucur la maxim de el! Numai el imi da forţa sa-mi readuc zâmbetul la locul lui, oridecate ori se schimbă în rictus meteo sensibil 

miercuri, 3 decembrie 2014

Local

”Urmează stația Universitatea Națională de Apărare”. Așa se auzea din autobuzul 226, în pragul cartierului Cotroceni. Informația aceasta a avut darul de a mă scoate din halucinația mea, care aducea al dracului de fidel cu cea a autorului poveștii ”Fetița cu chibrituri”, să intru în halucinația lor și să întreb:
-Nu vă supărați, de apărare a cui? De apărare de cine? De apărare de când? De apărare de unde până unde? Pentru cine, pentru ce, pentru unde, pentru când....și uite așa, mergând pe stradă până acasă și halucinând, mă întrebam nu câți locuitori ai cartierului Drumul Taberei cunosc istoria acestuia, dar în ce fel și în ce măsură acest gen de cunoaștere le ușurează sau le îngreunează lor prezentul, masa, casa, patul, grija zilei de mâine...


marți, 2 decembrie 2014

Notițe

Îmi pare rău, dar mi-a fost lene să scot telefonul și să fac o poză la reclama de la cora, montată în mizeul spatiului verde de pe mijlocul Drumului Taberei. Cel puțin, care a mai rămas după dezastrul șanierului de la metrou.
Dar o să v-o descriu din memorie. Zice ”Spune-i casierului că vrei reducere 20% la televizoare și la toată gama de conserve de pate”.
Ai caramba, eu vreau reducere la totalul de plată de pe factura enel și la toata gama facturilor de utilități. Știe cineva cine e casierul și unde este?

Invocând Amendamentul X din Normativul Y ”Legislația Muncii” Capitolul ”Medicină”, mi s-a recomandat să intru în Sistem.
Sunteți siguri că asta vreți? Eu intru, dar vă avertizez că aveți toate șansele ca înscriindu-mă, să reușesc eu ce nu a reușit Ozzy, cu ”Diary of a Madman”, nu pentru că nu a vrut, dar pentru că nu poate, ceea nu-l face să fie mai puțin decât în realitate este a fost și va fi
Așadar, în Pagina ”Haut-Koenigsbourg” din Jurnalul lui Madame, radiografie:
Tinerețea nu este neapărat Frumusețe sau Înțelepciune, dar cu certitudine avem Imaginea Constituției de Om Sănătos Tun.
Cum e să rulezi cu bicicleta pe Calea Victoriei, invadând spatiul rezervat pietonilor, doar pentru că pista pentru bicicliști este acoperită cu zăpadă. Așa, si? Eu știu că e loc sub soare pentru toată lumea, dar hei, în Oraș nu mai e soare de vreo trei săptămâni. În consecință s-a redus și spațiul dedicat: minimum un cap pe locuitor, maximum două picioare. Sorry, dar dacă vrei să fii deasupra, pune un plug la roată și ia-o pe arătură. Crezi sau nu crezi, AMF is on the roll  :)


luni, 1 decembrie 2014

Live at

Nu a înțeles ce am scris. Și doar scrisesem niște cuvinte simple, înșirate ordonat și cuminți, cuvinte ce îsi explicau sensul și înțelesul în DEX. Nu a înțeles și, pe fondul neînțelegerii ei, s-a simțit atacată. A atacat, apărându-se cu ceea ce probabil că își imagina că este o sentință: ”Fiecare femeie cunoaște barbații pe care îi merită”. Într-un fel tipa are dreptate. Într-un fel am eu :)