Ulei

Mi s-a întâmplat în plin apus de soare al zilei de 18. iunie. 2007. Eram în camera mea și citeam o rugăminte și o rugăciune, când lumina s-a reflectat în geamul unei ferestre de la blocul de vis-a-vis. Reflecția mi-a inundat ochii și camera și am gândit, ca în reclama aia cu 300 de FOX, ”Asta e! Sfântul Mina! Hai, deșteapto că ai sculat bestia, vezi cum i te prezinți”. Partea mea angelică a început să-i cânte ”Imagine”, melodia lui John Lennon. Partea mea neangelică mi-a tras o plamă peste ceafă. ”Bla bla, watch your step, foolish!”
Încă mai am momente de îndoială când mă întreb, aidoma ochelaristului din Two stupid dog ” Am I'm home yet?”

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Nimeni, nimic, nicăieri, niciodată

Hi :)

Duminica