vineri, 13 iunie 2014

Y

La naştere, odata cu prima respiraţie, ţipăm toţi ţipătul victoriei noastre Abia apoi începem să ne despărţim de noi înşine, învăţaţi să fim doar buni, doar frumoşi, doar talentaţi, doar educaţi, doar the one
Victoria individualităţii e abia atunci când individul îşi asumă întregul, totul, completul său. Rolul său. Victoria individualităţii îşi are secretul în relaţia subiectului "individ" cu verbul "a face".
Că oricum vine momentul "judecăţii de apoi", când "Cel de Sus" te "judecă" după cât de util/inutil îi eşti.
Acesta trebuie să fi fost şi mesajul lui Night Shyamalan în "The Happening", unde ceea ce trebuia să dispară era suportul instinctului de conservare dus la paroxism.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu