miercuri, 25 iunie 2014

9:21 AM

Pe facebook este o întrebare capcană, cu variante limitate de răspuns. Limitate și idioate, care aruncă motivul de mândrie într-un ridicol de tipul agentului Smith din Matrix :)
Bun, odată indusă această idee capcană, m-am așternut la scris despre motivele mele proprii și personale de mândrie.N-am scris nimic! Semn că încă mai aveam nevoie de un pic de organizare în dezordinea mândriei mele. Abia în troleu m-am așezat în ordine. Și asta a fost posibil numai văzând că pe monitorul conectat la bordul mașinii, conectat la motor, un poster cu Iris și auzind muzica lui Guns N' Roses si AC/DC. Ce tare! Vis în vis, mi-am zis.
Așadar, să vedem ce a extras extractorul din memoria mea:
Zice că am motiv de mândrie faptul că cel putin o data în viață l-am ridicat pe cel căzut. Și nu e vorba despre erecții ale metaforei sau alte astfel de funcții erectile ale acesteia, fiindcă pentru o femeie să-l ridice pe cel căzut (metaforic vorbind) nu este motiv de mândrie, ci însăși menirea ei :) Și că, în același timp și loc, am avut de fiecare dată forța de a mă ridica atunci când am căzut. Eu, pe mine, mă am ridicat. Astfel încât ii doresc extractorului, ca o consecință a amestecului său în internele mele, să rămână cu ideea fixă de "femeie cum se cade".
Dacă m-ar fi întrebat simplu, omenește, cu ce mă mândresc, i-aș fi spus că mă mândresc cu tot ce am scris în on line, povești despre trăiri, fapte și acte din real.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu