marți, 31 decembrie 2013

Minte

Aseară, la nuştiuce post tv, nişte jalnici se jeluiau vorbind despre ce anume sau cine ar putea reanima inima românului. Jalnicii ăia aveau şi câte un nume: Puric, Leşe, Dinescu...Ce să zic? Jelania lor îmi reanima mai degrabă curul decât coeur-ul. Corasonul meu striga cât putea ea de tare că dacă se cere ceva a fi reanimat la român, atunci românului nu i-ar strica nişte minte. În fine....
În dimineaţa aceasta, provocată fiind de postarea lui Radu plină de personalitate, mă gândeam să scriu, de fapt, să descriu un dialog al meu cu mine. O discuţie, o ceartă, un brainstorming unde partea mea dulce acrişoară o întreabă pe cealaltă dacă nu cumva a devenit cam prea spicy, cea caldă pe cea rece...samd.
Nu l-am mai scris. Ar fi fost deja prea mult.
Aşadar, una cu link, una cu copy paste. Ca să nu uit :)

Set

Da, dar pentru a fi eu UNA,  a trebuit sa ma pun la incercare. Am trasat linia frontului si am aliniat la ea, de o parte si de cealalta, cele doua fete ale mele, cele doua jumatati: cea ingereasca si cea demonica.
"Marcati-va teritoriul", le-am zis. "Fiecare cum puteti, cum stiti, cum vreti. Fie ca cea mai buna sa invinga!", le-am mai spus si m-am retras din calea lor, in scaunul de arbitru.
De cum am dat startul, Ingeresa m-a indemnat:
“risipeste, risipeste inainte de a incepe sa te aduni!
risipeste-te! risipeste-te tu!

ii este usor vantului sa imprastie samanta
dar el nu se uita la samanta.
ii este usor soarelui sa le incalzeasca cu lumina lui,
ii este usor apei sa le ude,
ii este usor pamantului sa le primeasca in burta sa,
sa le hraneasca si apoi sa le arunce afara.
dar nici unul nu face diferenta
intre fan sau iarba rea
intre ciuline sau trandafir
intre grau sau neghina.
pentru ca nu poti sa-ti iubesti in mod diferit copiii.

doar tu te poti risipi,
precum un agricultor
inainte de a-si vedea camarile si cramele pline.
si ce agricultor si-ar umple camarile cu spini, ciulini sau buruieni?

risipeste-te ca un agricultor
care stia ca vine si iarna!"
“He, he, risipeste-te, dar cu ce pret?”, intreba Demonica.
Stai ca-ti spun eu...
…cum spuneam:

Unica si reala valoare a Totului este atunci cand omul poate afirma:
"Am Tot ce mi-am Dorit! Nu-mi lipseste nimic!"
In rest, distanta dintre Tot si Nimic este atat de mare, incat ele se afla in acelasi loc, devenind unul si acelasi.
Cu alte cuvinte, totul sau nimic...o mare minciuna.
Ori ca te devorezi risipindu-te, ori ca te devorezi prin abstinenta (abstinenta fiind poate mai rea), ori sa te devorezi psihic sau spiritual este acelasi lucru.
Invata ca esti un intreg si ca fiecare parte din acest intreg are substanta, foamea si setea ei: mintea ta, ca si uterul tau, inima ta, ca si vaginul tau, trupul tau ca si sangele tau....toate celulele tale au substanta, foamea si setea lor. Sa te risipesti pentru ceilalti si sa uiti de tine sau sa le satisfaci doar pe unele, in detrimentul celorlalte, nu faci altceva decat sa generezi dezechilibre”….

"Eu ti-am spus inca de la inceput ca religia ta este URA", interveni Ingeresa. "Cauta-te in oglinda si te vei gasi! De aceea vin acum si-ti mai spun ca mai mult de cele cateva scantei blegi ce au iesit din confruntarea dintre noi doua, nu mai poate iesi nimic. Asadar, pentru senzatii tari si focuri de artificii, incearca un etaj mai jos. Pana la nivelul celor care au sfarsit inecati de ura.
Oh, nu, nu pentru ca acela ar fi nivelul tau, ci al lor!
Well, sper ca am reusit si de data asta sa ma fac utila tie. Si nu, nu trebuie sa-mi multumesti. Nu pentru ca nu poti, nu pentru ca nu ai cu ce, pentru ce, cum, sau pentru ca nu mi-ar prinde si mie bine, din cand in cand, un masaj in talpi.
Ci pentru ca: "Iubirea îndelung rabdă; iubirea este binevoitoare, iubirea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte. Iubirea nu se poarta cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul. Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr. Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă. Iubirea nu cade niciodată"...

"Bla, bla, bla"…rase Demonica…
"Acum, can i have my fucking scotch, you fucking moron?!
Asta a fost Erosul care a vorbit, nu Iubirea. Ca tu stii ca iubirea are si ea gradatiile ei. Erosul, care s-a revoltat de la atata Agape cu apa plata si lamaie si de atitudini pline de platitudini."
"Multumesc", le-am zis amandurora", imi sunt suficienta. Acum taceti!"
Acestea fiind zise, am tras in aer focul de avertisment, am dat ordin trambitasului sa dea semnalul de incetare a luptei si mi-am retras trupele ce pornisera atacul dinspre mine inspre mine. Mi-am scuturat apoi, tacticoasa, aripile, indepartand praful ridicat de copite in timpul luptei si am adormit asa cum mi-am asternut.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu