The end



Imediat dupa aceea am trecut pe la un ghiseu unde intransigenta era, totusi,  dovada de profesionalism. Asta m-a mai remontat putin, dar doar putin pentru ca, la numai cateva momente, am trait pe viu, pentru a dumnezeu stie a cata oara, umilinta de a fi data ca exemplu pozitiv unor contravenienti care mai si stricau atmosfera si aerul prin intreaga lor prezenta, de catre controlorii platiti ca sa aplice legea, dar care au gasit de cuviinta sa-si arate clementa fata de categoria asta de calatori  (clandestini, de felul lor, pe atat de clandestini pe cat de avortoni).
Pe controlori i-am reclamat pe site-ul RATB, dar casierei de la banca i-am mai dat o sansa. Totusi, nu vreau sa fiu tocmai eu cea care aplica legea nescrisa conform careia nici o fapta buna nu ramane nepedepsita :).
Sunt franta! Ca o pisica rupta...

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Nimeni, nimic, nicăieri, niciodată

Hi :)

Galben gutuie