joi, 27 iunie 2013

Mix



Incep prin a-ti marturisi ca n-am patruns intelesul textului tau (sau intelesul acestui text nu m-a patruns) asa cum l-ai scris, cata vreme te-ai folosit de cuvinte ce ma trimit la dictionar, un drum despre care am invatat, experimentandu-l, ca este doar o pierdere de timp, cata vreme memoria mea (sau poate natura mea) nu le-a retinut niciodata sensul si intelesul , nu le-a primit, nu le-a recunoscut ca fiind ale ei sau macar utile ei.
Lucrurile s-au complicat si mai mult atunci cand textul tau a devenit un mix de romana si engleza, de asemenea o limba pe care nu am studiat-o niciodata, dar pe care pur si simplu am stiut-o. Atat cat am stiut-o.
Si totusi, din putinul pe care l-am inteles, voi incerca sa fac o paralela dintre natural si diferit de natural, asa cum le vad eu, folosindu-ma de o povestioara adevarata, reala, cu oameni in carne si oase.
Natural: extract de plante, infuzie, decoct, tinctura, sucuri, siropuri, alifii, leacuri.
Diferit de natural: medicamente de sinteza.
Natural: fata, femeie, sotie (nu neaparat ), mama, bunica, cetateanca, creatoare ( aici intra si munca ei, la creatie).
Diferit de natural : surogat de fata, femeie, sotie, mama….deoarece elementul comun si celula de baza este cariera. O mama surogat care a nascut copii doar pentru a demonstra ca poate, la sase saptamani i-a lasat in grija bonei, traieste la bussiness prin bussiness , pentru bussiness-ul din domeniul industriei farmaceutice, acasa doarme, le cumpara copiilor jucarii din plus, copii, replici ale naturii, natura in miniatura, poze si filme, deoarece nu are timp de vacante, excursii, plimbari prin parc.



 





“Sunt o taranca! Sunt ancora care s-a incapatanat sa ancoreze o arca incapatanata sa naufragieze, sa esueze, sa-si uite destinatia si destinul, vrajita fiind de cantecul de sirena al peste marilor si tarilor. Sunt o taranca! Sunt sufletul locului si prin mine s-au sfintit toata chimia si fizica, alchimia si metafizica tuturor acestor oale si ulcele.
Sunt limba cuvantului, sunt gura raiului si piciorul iadului, sunt buricul pamatului si calea lactee, sunt TU mai, taranilor!”
Povestea povestita de haina. O poveste despre forma si fond, despre plinul golului si golul plinului, despre un spatiu si-un timp ce nu si-au lasat creatorul sa tradeze Creatia. :)

6 comentarii:

  1. Credeam ca o sa scrii despre Bianca Dragusan. Asta da exemplu de artificial.

    RăspundețiȘtergere
  2. Dupa ce am analizat pozele mi-a facut fisa: Cling!
    Ai fost la Targu jiu, iar la dus sau la intors ai oprit la Horezu si ai dat ocol la Polovragi, ca să ai ce și cui da de poamană. Ai grijă la numaărul de strachini!:P

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. In cioburi ne e credinta, in strachini constiinta, in lut putinta.

      Ștergere