Septembrie



Septembrie a venit ca un aer desi bland, totusi suficient de autoritar cat sa ma  dezveleasca de toata coaja unei veri fierbinti. M-am luat apoi in brate si m-a condus intr-un vartej al dorintelor si placerilor. A fost o scanare a simturilor si a simtirii. Aerul isi dorea sa traiasca pe pielea lui viata unei femei implinite. Cunoscuse pana sa ma intalneasca, fragmente de vieti, dar nici una care sa-l faca sa-si doreasca sa se aseze la casa lui.
Esti nebun! Cum sa inchizi aerul intr-o casa? Cum sa-l cuprinzi intre patru pereti, cand pe el abia il incap cele patru zari!?
Invata-ma sa ma comprim, sa ma materializez, sa capat forma si fond.
Ce dai ?
Doamna, sa va dau niste trandafiri, interveni atunci in gandul  meu cu aerul, un Senior.
Vreti dumneavoastra sa faceti asta ?
M-a privit nedumerit. Nu stia ce sa faca cu trandafirul pe care deja il taiase din gradina casei sale. L-a scos din incurcatura o pereche de varsta a doua, care s-a intamplat sa treaca atunci prin zona. I l-a oferit doamnei, sub privirile incantate ale domnului ei.
Locuiti aici, l-am intrebat pe Senior. Nu mi-a raspuns si chiar daca intrebarea mea parea una prosteasca, scopul ei era unul precis. Imi doream sa stiu care este pretul, cat trebuie sa platesti, ce trebuie sa faci, intr-o viata de om cinstit, onest, sincer si bun ca painea calda, ca sa traiesti intr-o casa cu gradina ca a lui.
A tacut in continuare. Tacea si taia trandafiri. Trei.
Pentru ca vedeti dumneavoastrea, am continuat, eu nu cred in karma. Pur si simplu nu cred. Nici in destin si nici in soarta. Nu cred in stele si nici in harti astrale. Nu cred in cel de sus si nu cred in cel de jos. Cred in tei si in visini, in caisi si in piersici, in nuci si in salcami, in castani si in stejari, in pini si in brazi, in radacini, in tulpini si in coroane. Si mai cred in...
Intre mine si Senior era gardul casei si gradinii lui. Am intins mana peste gard sa primesc darul acestuia. Nu fusesem in viata mea cersetoare, iar cei care ma vazusera astfel, habar nu avusesera ca tineam in palma mea cerul, un cer de aer.
Astfel am facut schimb de taceri, taceri care s-au materializat in parfum. Aerul isi lua notite:
3) Nu poate uri lumea intreaga, cat poti tu iubi;
2) Aici e totul si nimicul. Intr-un parfum.
1)

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Nimeni, nimic, nicăieri, niciodată

Hi :)

Galben gutuie