Place de gol


Ieri am fost la Piata Moghioros ca cumpar niste nasturi. Am intrat in mica pravalie si primul lucru pe care l-am atins a fost panza de damasc cu tesatura inflorata, valul alb, valul rosu. Iubesc aceste tesaturi! Mama mea le transforma in asternuturi, in fete de masa. Eu mi-am cumparat odata doua rochii sexi. Nu mai incap in ele, de cand din sexoasa am devenit testoasa :). Dar sunt hotarata sa-mi lucrez eu cu mainile mele unele noi, asa ca pe norocul pe care mi l-am futut toata viata mea, mintindu-ma ca as putea muta muntii in loc sa ma dedulcesc pisand ochii la master sef.
Mercenarul era ocupat. O servea pe clienta care ajunsese la el inaintea mea. Asteptandu-mi randul, mi-am risipit privirea pe rafturile unde sedeau etalati, vesel colorati, nasturi mici, mijlocii si mari. De afara se auzea vocea mercenarei, sefa sau patroana pravaliei. Vorbea cu un necunoscut despre faptul ca al sau cumnat urma sa fie incinerat. Isi arata dispretul fata de astfel de practici necrestine, intrebandu-se despre termenul de valabilitate a traditionalelor pomeni de dupa. « Dupa e intotdeauna prea tarziu. Cu exceptia tigarii, desigur » am gandit, iar ea a continuat sa se revolte cu voce tare :
-Eu nu inteleg de ce nu respecta oamenii ce a lasat Dumnezeu ?!
-De unde stiti ce a lasat dumnezu ? am intrebat. Din carti, de la televizor, de unde ?
De cum m-a auzit, d-l Stoica s-a suparat si m-a certat. D-l Stoica ma vrea secreta si discreta. Ete nah, dar ce, eu sunt Florian Pitis, Nicu Alifantis sau Virgil Iantu ? Ce-ar fi sa nu cadem in ridicol ! Si apoi, de ce eu sa tac si sa aud ceea ce au ei de zis si ei sa nu aiba macar sansa de a ma fi auzit ?
-Asa e in Romania, zise mercenarul avand un aer de simpatie.
S-a asternt linistea. Necunoscutul a disparut, iar mercenara si-a revenit la conditia ei de negustoreasa in Piata Moghioros.
N-am gasit nasturele de schimb. I-am inlocuit pe toti.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Nimeni, nimic, nicăieri, niciodată

Hi :)

Duminica