Pret de un click



In seara lui 30 am vazut, la Antena 3, “Pustnicii Romaniei-Intre Cer si Pamant” un reportaj  de Carmen Avram. Am vazut atat cat trebuia sa vad, suficient cat sa ma convinga sa-l urmaresc pana la final. Vazandu-l, am trait senzatia ca pentru mine a fost realizat si difuzat, exact in momentul in care chiar aveam nevoie de un semn. Din faptele relatate de insusi eroii acestor povesti si prezentate la TV, una mi-a fost povestita mie. Aceea unde pusticul vorbea despre visul pe care il avusese si in care Dumnezeu i-a deschis ochii asupra greselii sale de interpretare a unui vis de mai inainte, un vis in care un pui de cioara aflat in nevoie, era ajutat de un soim. Spunea pusticul ca a gresit atunci cand a urmat pilda puiului de cioara si ca semnul de la Dumnezeu, dat lui, fusese ca trebuie sa fie soim si sa-si ajute semenii, nu sa se izoleze de acestia si sa ceara ajutor.
Urmarind povestea lor, am simtit, dupa atata amar de vreme, ca pot crede iar in Dumnezeu si astfel mi-a aratat El ca am gresit atunci cand am urmat pilda soimului de era gata gata sa ma devoreze ciorile cu totul, invatand astfel lectia despre cum sa duci o viata de pustnic, traind totusi printre oameni, in mijlocul unei societati demente.
Am zambit, am inchis tv-ul si am adormit. Nu va mai spun ce-am visat, nu pentru ca nu ar fi frumos, dar pentru ca v-am spus deja :)
La urma urmei a avut dreptate Andrei Gheorghe atunci cand a zis ca e OK ca la televizor sa se difuzeze emisiuni intr-un spectru complet de moralitate si bun simt, cu limite cuprinse de la minus la plus infinit, si ca atat totul cat si nimicul sunt la pret de un click.

Mai, eu nu stiu de ce zic scriitorii si romanierii-am auzit despre asta cu ocazia lansarii unui roman, din partea unui critic-ca e mai usor sa scrii poezie si ca munca unui romancier e o truda grea, un travaliu dureros blablabla. Eu scriu ca si cum stranut. Hapciu, si din mucii care mi-au sarit pe monitor, prinde forma si fond, textul. Ultima data cand s-a intamplat a iesit asta:



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Nimeni, nimic, nicăieri, niciodată

Hi :)

Duminica