Scos din context

...pe langa gard, pe langa drum :)


La prima vedere reactia strazii, vazuta ea, strada, chiar ca fiind peronul unei statii de metrou, poate fi interpretata ca saturatia la care oamenii strazii, oamenii de rand, oamenii simpli, oamenii obisnuiti, cei ce pun lumea in miscare, proiectand zilei de maine “grija” lor, cei ce sunt suportul acestei lumi, aparatul locomotor, scheletul, au ajuns. Saturatia fata de tot soiul de cersetori, homlesi, aurolaci, nevoiasi, misionari, marketeri, fata de toti cei ce isi au ca tinta atentia ta, induiosarea, bucurandu-se astfel de efectul garantat al maini tale duse la buzunar.
Este firesc ca subconstientul strazii sa perceapa si sa includa in aceeasi categorie chiar si prezenta unui violinist celebru, si s-o trateze in consecinta. Nefiresc este pretul viorii. Nu voi intelege niciodata cum un obiect a ajuns a fi mai pretuit decat munca unor oameni. Cati oameni obisnuiti ar putea fi platiti cu salariul mediu pe economia americana-daca exista un astfel de indicator-din 3,5 de milioane de dolari, nici pe luna, nici pe an, ci pe pamant. Aia care muncesc pamantul si produc hrana, de exemplu sau cei ce strang gunoiul rasei umane. 
Firesc este ca strada sa-si poata gasi locul intr-o sala de concerte. Nefiresc este ca studiul si tot ceea ce este mult prea studiat, sa se coboare in strada. Desi…firesc este sa traiesti clipa. Un alt paradox.

"Problemele care s-au pus:
*Intr-un loc public, la o ora nepotrivita, santem in stare sa percepem frumusetea?
*Ne oprim s-o admiram?
*Putem, oare, sa recunoastem talentul intr-un context neasteptat?"


La intrebarile acestea exista doar un raspuns: REZONANTA. Aceasta este cea care ii spune fiecarui individ in parte, daca se afla la locul potrivit, in momentul potrivit si sa-l indemne sa actioneze in consecinta. Asta presupune ca individul sa aiba “canalele” destupate.

Cei ce rateaza frumusetea vietii sunt conservatorii. Some fucking paradox, apropos de imaginea postata, de violonist si de vioara. Cei ce isi refuza “desfranarea”, "destuparea". Cei ce se inchid, cei ce se conserva, cei ce se abtin, cei ce se opresc.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Nimeni, nimic, nicăieri, niciodată

Hi :)

Galben gutuie