Postări

Se afișează postări din septembrie, 2012

Scrisori neexpediate

"Băi nick, tu știi cum e s-o arzi? S-o arzi mocnit, umed, s-o arzi înflăcărat, s-o arzi cu jar, s-o arzi cu scrum? Tu știi? E ca atunci în studentie când baieții își aprideau câte un carpați fără filtru și trăgeau din ea până la bețele de chibrituri cu care își ajutau degetele s-o țină. Băi, în studenție, un carpați fără filtru făcea cât un ferari azi, era de bon ton. Erai ceea ce nu ai fost, nu ești și nu vei fi niciodată: Rocăr.
Băi Nic, s-o arzi e ca în scena aia din episodul unu cu Harry Potter de-i trimitea bufnița scrisori în cap micului vrajitor. Băi, Nic, așa o arzi tu: ca bufnița aia!"
Semnat "EA", un desen dintr-o carte de colorat.

Scos din context

...pe langa gard, pe langa drum :)


La prima vedere reactia strazii, vazuta ea, strada, chiar ca fiind peronul unei statii de metrou, poate fi interpretata ca saturatia la care oamenii strazii, oamenii de rand, oamenii simpli, oamenii obisnuiti, cei ce pun lumea in miscare, proiectand zilei de maine “grija” lor, cei ce sunt suportul acestei lumi, aparatul locomotor, scheletul, au ajuns. Saturatia fata de tot soiul de cersetori, homlesi, aurolaci, nevoiasi, misionari, marketeri, fata de toti cei ce isi au ca tinta atentia ta, induiosarea, bucurandu-se astfel de efectul garantat al maini tale duse la buzunar.
Este firesc ca subconstientul strazii sa perceapa si sa includa in aceeasi categorie chiar si prezenta unui violinist celebru, si s-o trateze in consecinta. Nefiresc este pretul viorii. Nu voi intelege niciodata cum un obiect a ajuns a fi mai pretuit decat munca unor oameni. Cati oameni obisnuiti ar putea fi platiti cu salariul mediu pe economia americana-daca exista un…

Cuvinte innodate

Tocmai ma aflam in burta troleului 69, in drum spre Spiru Haret. Initial, statia terminus era cea de la Universitate, dar ce sa vezi, exact in dreptul restaurantului “Trattoria Roma”, vis-a-vis de opera romana, m-a lovit o revelatie fix in tampla stanga, ceea ce a avut ca urmare sarirea-mi de pe fixul scaunului pe care sedeam pe partea dreapta. Intamplator sau nu, am coborat cu trei statii inainte de cea planificata initial, exact in dreptul facultatii de drept. Aceasta fiind situatia, conjunctia si conjunctura, in timp ce ma indreptam spre destinatie, bag mana in geanta, sa caut un contact in memoria telefonului meu mobil, ca sa clarific, odata pentru totdeauna ce era cu CNP-ul pe care un necunosut mi-l tot trimitea, in repetate randuri, prin diferite cai de comunicare, comunicatii, comuniune. Dar intamplarea a hotarat ea ca primul astfel de contact al mainii mele cu interiorul si continutul gentii, sa fie un drops de menta ambalat individual, in tipla fr…

Set

Imagine
Unul zice, unul este.
Altul, nu este defel.
Despre toata'asta poveste
Eu scriam p'un servetel
Cum ...

Partea rea din mine, in manifestarea ei cea mai hidoasa, cea mai violenta si mai urata, nu a fost capabila (fiindca da, asa este, i-am dat ocazia sa se manifeste liber, in realitate) sa faca rau decat mie. Nimanui altcuiva. Si asta a fost posibil doar datorita partii bune din mine care astfel se dovedeste ca fiind rea.
Foarte rea :)



Pluta

La oameni este invers decat la sobolani. Oamenii sunt primii cei care parasesc corabia, lasand sobolanii sa preia comanda, sa impuna regula si sa se agate cu ghearele, dintii si cozile de carma. La oameni e cam ca in Metafora, unde Alesul a cules numai dobitoace.