luni, 14 noiembrie 2011

Inca


Dracul este ca hartia de turnesol, evidentiaza raul din om. Sau, cu alte cuvinte, ii da acestuia ocazia de a se pune la incercare. Dracul nu-l poate distruge pe om, fiindca la om se gaseste liberul arbitru. Dumnezeu a avut si el nevoie de cineva care sa-l ajute sa faca treaba murdara, care sa curete gunoiul. Caci daca era adevarat ca toti oamenii sunt de esenta buna, atunci lumea noastra nu ar fi aratat ca un spital.
De fapt, noi oamenii, gresim cel mai adesea atunci cand spunem "dumnezeu este unul", dar il rupem in doua. Dumnezeu si Dracul sunt UNU.
Cand dumnezeu vede ca nu este inteles  cu binele si cu frumosul, cu blandete si cu vorba buna, atunci se transforma in drac. Daca pacatul cel mai mare al omului este infumurarea, de exemplu, el ii hraneste si-i alimenteaza omului aceasta infumurare, dincolo de orice limita. Ori il scutura de ea, ori il lasa sa piara precum fumul de la o tigara.
Daca, pe de alta parte, omul traieste ca un sfant, atunci dumnezeu rade de el, si-l indeamna, il ispiteste sa guste si el din viata mai cu pofta, sau sa nu se mai lupte cu poftele sale, ci sa si le satisfaca.

Adevarata arta a negocierii si a conversatiei este sa renunti la orice fel si tip de intermediar si sa te asezi la masa tratativelor cu insusi UNU. Sau pe o banca, sau pe iarba, sau...

Ce sa zic? De esti tu acel UNU, inotam in ce spuma marii vrei tu (eu vreau in Caraibe, ti-am spus ca sa stii), scrumăm in ce capete de fraieri vrei tu (dupa ce in prealabil ne punem de acord cu privire la inaltimea maxima de la care o putem face).....si, ce sa-ti mai spun, de esti tu acela, nu stiu, ce stiu sigur este ca eu sunt UNA.



2 comentarii: