Necitit


"Am lasat-o le Laure in compania lui Maude si am mers sa-l vad pe
domnul Ti in biroul pe care si-l amenajase in varful farului dezafectat care domina Ker Emma, sus, pe faleza. Batranul isi ingramadise aici toate cartile care il instrusera asa cum o mama isi invata copilul. Cred ca adevaratii lui parinti fusesera scriitorii pe care ii indragea. In farul sau se simtea in siguranta in mijlocul lor. Dialoga cu Montaigne, intervenea in polemicile care il opun intotdeauna pe Voltaire lui Rousseau, ii vizita pe istorici, iar uneori ii citea lui Shakespeare din Sthendal. Credea ca, prin el, autorii aveau posibilitatea sa se intalneasca peste secole, ca prin ochii lui Musset putea sa-l descopere pe Zweig.
Ajuns in varful falezei, am impins usa farului si am auzit rasul domnului Ti, rasunand in turn. In jurul meu, zaceau mormane de romane, eseuri, texte diverse care asteptau sa fie trezite la viata.
-Domnule Ti? l-am strigat urcand scarile in spirala. Sunteti singur?
-Nu, mi-a raspuns el, in timp ce intram in biroul lui. Eram cu Rablais.
In fata mea, cartile si oceanul. Domnul Ti statea pe niste toalete vechi din acaju transformate in scaune impletite, cu privirile spre orizont.
-Vezi volumele astea? mi-a raspuns el, aratandu-mi etajerele care
inconjurau incaperea circulara. Intr-o zi, ele vor fi ale tale. Iti las prin testament farul si biblioteca si te rog, atunci cand o sa vina momentul, sa le lasi la randul tau celei sau celui pe care il vei considera demn de aceasta mostenire.
Am privit cu emotie la toate acele mii de carti.Ti imi facuse deja cunostinta cu majoritatea autorilor prezenti, dar eram intimidat.
-Fara indoiala, te intrebi daca n-am devenit asa ursuz pentru ca n-am scris eu nici una din cartile astea. Ei bine, nu! Talentul meu a fost acela de a le citi atent si de a extrage din ele esenta. Cred ca lumea noastra duce lipsa mai mult de mari cititori, decat de mari scriitori. Iar alcatuirea unei biblioteci este o arta care tine de arhitectura. Apropie-te, a adaugat, vreau sa-ti spun altceva.
M-am asezat langa el pe un scaunel.
-Iti interzic sa te casatoresti cu Laure, a decretat el, cantarind fiecare
cuvant.
Cu ce drept se erija in arbitrul suveran al existentei mele? Atitudinea lui
m-a socat.
-De ce? i-am replicat eu, intepat.
-Pentru toate motivele pe care le stii deja, sau pe care le vei stii intr-o zi.
-Domnule Ti, viata mea nu ma priveste decat pe mine. Va rog sa nu va amestecati. Multumesc pentru mostenire, pe curand.
M-am ridicat si m-am indreptat spre usa.
-Alexandre, daca te casatoresti cu Laure in septembrie, o sa comiti o crima impotriva dragostei, iar asta este grav.
Am iesit.
.................................................. ..................................................
Domnul Ti a lasat sa treaca un minut si a declarat:
-Va trebui intr-o buna zi sa te desparti de adolescenta.
-Adolescenta? am repetat eu mirat.
-Nu esti decat un boboc, un tanar necopt care nu a inteles nimic.
Cat timp ai sa te mai comporti ca un copil? Alexandre, va trebui sa te maturizezi. Stiu ca boala secolului este adolescenta, aceasta varsta de care nu te mai vindeci. O, nu esti singurul. Sunteti milioane care vreti "sa ramaneti tineri", sa fugiti de angajamente, sa va satisfaceti copilaria, sa urmati modele pe care le impun pustanii, sa preferati pasiunea in locul dragostei.
Sunteti incapabili de dragoste. De dragoste adevarata, cea care daruieste,
nu cea pubera. O sa-mi raspunzi ca gasesti intotdeauna o solutie de compromis. Inca o prostie otravitoare pentru sufletul acelora care impartasesc acest punct de vedere. Eu cred in iubirea pura. Si pretind ca suntem facuti pentru ea. Nu pentru pasiune. Am inteles asta acum putin timp, la optzeci si patru de ani, in bratele lui Maude.
"Pasiune vesnica", asta este o idee de adolescent. Faci pe tine de frica sa-ti iei angajamente! Nu mai cauta sa scapi de conditia umana cu stratagemele tale care sfideaza bunul simt. Fii barbat, ce naiba!
Sa pastram in sufletul nostru copiii care am fost, nu inseamna sa ramanem niste copii. Esti ca acei oameni care se uita la televizor schimband fara incetare canalul pentru a nu privi decat la secventele cele mai intense.
E o prostie. Intamplarile au viata lor. Crede-ma, pasiunea cronica este o amagire, seducatoare, insa tot o amagire ramane. Atunci cand sarezi prea mult o mancare, ii distrugi gustul cel mai fin. Daca asculti muzica prea tare, nu distingi decat o parte din note. Marii amanti sunt melomani ai iubirii, rafinati ai sentimentului, nu consumatori de ardei iute.
Dispretul tau pentru cuplu este o atitudine de pusti. Esti la fel de infantil
ca si parintii tai. A, e adevarat ca prelungind anotimpul preludiilor nu riscai nimic. Te protejai de rau. Insa raul face parte din viata si ar insemna sa duci o viata de molusca daca nu il infrunti! Iubirea presupune riscul esecului.
E pretul ce trebuie paltit. Iar viata de cuplu este singura aventura adevarata a timpului nostru. S-a terminat cu comunismul, cu calatoria pe Luna si cu America. Daca te eschivezi de la casatorie, nu simti ritmul epocii in care traiesti. Iarta-mi vehementa, dar cand te vad cum faci pe prostul, imi aduc aminte de greselile mele. Si eu m-am numarat printre aceia care nu vor decat pasiunea. Din fericire am intalnit-o pe Maude. Eram deja batrani, dar mai aveam in fata, alaturi de ea, macar cativa ani de fericire. Si apoi gandeste-te la Fanfan, pentru numele lui Dumnezeu! Si reciteste "Micul Print"! Suntem responsabili pentru iubirea noastra. Nu ai dreptul sa-i distrugi sperantele.
Te-ai purtat ca un nemernic cu ea. E interzis sa te joci cu inima unei femei!
Femeia este ceva minunat! Crede-ma, cei care nu-si iau angajamente nu sunt decat niste figuranti, nu sunt actori. Ne fac specia de rusine. A fi barbat este un privilegiu. Trebuie sa fii demn de asta. Insoara-te cu Fanfan si invata o meserie, in loc sa-ti umpli golul existentei prin pasiune. Ce-ai facut pana acum cu aptitudinile tale? Te pierzi in initiative aiurea, mananci banii lui taica-tau si o aduci la disperare pe Fanfan. Tine minte asta: singurul lucru important, in lumea asta amarata, este sa faci o femeie fericita. Restul nu e decat vanitate. Iti interzic sa faci pe mortul. Nu este demn de tine. Traieste-ti viata in loc sa cauti scaparea intr-o falsa moarte.
Si aminteste-ti ca cea mai mare aventura a timpului nostru este casatoria.
Nu astepta varsta mea ca sa intelegi asta"
Alexandre Jardin, "Fanfan"

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Nimeni, nimic, nicăieri, niciodată

Hi :)

Duminica