Mihai

Revelionul
20. ian. 2009

Pentru Mihai a fost o adevarata proba de foc acest prim revelion petrecut alaturi de prietenii lui. Si eu si tatal lui, nu numai ca l-am lasat sa mearga, dar chiar l-am incurajat sa o faca. Nu pot spune ca-mi era teama de cum va trece aceasta proba, nici ca eram ingrijorata, doar aveam incredere in copilul meu si in felul cum l-am crescut.
Erau, insa cateva ganduri care nu-mi dadeau pace. Pentru cei 16 ani ai lui, orice tentatie putea fi ispita care sa-l indeparteze de la sinele sau. La asta poate contribui, in mare parte, anturajul si, chiar daca ii cunosteam pe prietenii sai ca fiind baieti buni si cuminti, stiam si ca la astfel de petreceri isi pot face aparitia si amicul amicului prietenului venit insotit de amica amicei prietenei sale.
In primul rand la bautura m-am gandit si la toate actele de teribilism la care ii poate conducea consumul excesiv de alcool.
Ori la 16 ani nu ai inca masura, nu stii nici cum sa le gusti, dar sa le mai degusti. Le poti amesteca pana uiti si cum te cheama, pana te faci praf, muci, vraiste, crita, sau cum s-o mai spune.
Este adevarat ca barbatii din familie nu au antecedente de violenta si agresiune in caz de betie. Stim asta, ca doar n-a fost barbat care sa nu se imbete macar o data in viata lui. Cele mai neplacute astfel de momente erau cand prindeau curaj si aveau chef de vorba si doreau sa spuna ce altadata nu puteau sa o faca. Ideea era ca degeaba aveau ei curaj atunci sa spuna ce au pe suflet...tu ii intelegeai pe ei, dar ei pe tine, neam...cum sa te poti intelege cu un om beat?
In rest, erau de-a dreptul comici: ori ascultau muzica prea tare, ori jonglau cu farfuriile, ori faceau cumpana, ori stateau intr-un picior, ori se jucau de-a senatorii romani, spre marele amuzament al tuturor.
Cele mai penibile situatii in care singuri se puneau, erau atunci cand cautau prin casa usa de la toaleta, incercand parca sa gaseasca o iesire din starea in care se aflau. Astea erau cele mai agasante, pentru ca trebuia sa fii mereu atent la ei, sa nu cumva sa confunde usa de la vreun dulap cu cea de la WC. In rest, nici urma de violenta. 
Revenind la Mihai si la petrecerea lui de revelion, trebuie sa spun ca am fost mai mult decat multumita de felul in care s-a comportat. Plecase de acasa in seara de ajun de An Nou, la ora 6 si a revenit acasa dupa 15 ore, la ora 9 a zilei dintai. Am fost mandra de el. Dupa atatea ore, singura schimbare ce se observa la el erau ochisorii lui albastri, acum inrositi de nesomn. Nici nu s-a retinut, dar nici nu le-a incurcat. A gustat, a incercat gustul, a selectat, a stiut sa-si stabileasca limita.
De fumat, stiu ca fumeaza, stie ca stiu, dar nu vrea sa o faca de fata cu noi, iar noi nici nu vrem sa-i oferim aceasta permisiune, atata timp cat el nu ne-a cerut-o. Si eu m-am apucat de fumat de la 17 ani, asa ca am incredere ca tot el va sti si cand sa renunte la acest obicei, placere, hobby...in nici un caz, viciu.
Stiu ca nici o interdictie, venita de oriunde ar veni, nu l-ar putea determina sa o faca. El va fi singurul care va hotari cand a sosit momentul.
Mi-a povestit, in schimb, despre cum Cristi, baiatul ce acum 2 ani intrase cu 10 la Mihai Viteazul, s-a facut "manga" si ii indemna pe toti "sa i-o traga" nu stiu carei fete, prietena cu ei, de altfel.
Mi-a mai povestit si cum nu mai stiu care fata s-a imbatat de nu mai stia pe ce lume traieste, a vomat prin casa, pe parchet, pe pat...vai si amar.
Nu era o fata "problema" dar, ori din dorinta de a demonstra de cat de smechera este, ori pentru ca cineva i-a facut o farsa tampita, amestecandu-i in pahar cine stie ce, fetei i s-a facut cumplit de rau si a luat-o cu lesin.
Norocul ei a fost ca majoritatea celor aflati acolo erau copii cu adevarat bine crescuti si cu suficient de mult bun simt incat sa nu o batjocoreasca...destul ca o facuse ea singura. Pacat.
Mihai a calcat exact in mizeria lasata de "mica betiva" si mai era si descult, dragul de el. A venit acasa purtand sosetele lui Alec, gazda buclucasei petreceri de revelion. Radea si spunea ca toti cei care o patisera ca el, i-au lasat lui Alec morman de sosete murdare...cred ca "ghena" a stat scris pe "fruntea" lor. 

:)

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Nimeni, nimic, nicăieri, niciodată

Hi :)

Duminica