Mihai


Uniforma scolara
18.09.'08

Mihai, de citit, citeste si face asta cu mare placere. El isi alege cartile pe care vrea sa le citeasca.
Cu el am stat acasa pana a implinit patru ani si jumatate. Tot timpul meu ii era alocat. Ma plimbam cu el si ii citeam povesti zi de zi, seara de seara.
El a fost, din acest punct de vedere, cel favorizat. Alexa a luat calea cresei si a gradinitei inca de la un an si opt luni. Ei nu i-am mai citit povesti, decat foarte rar. Poate de aici i se trage si reticenta pe care o manifesta fata de lectura. A castigat, insa pe alte parti. Se adapteaza foarte usor in orice colectivitate si nu are nici o problema din a-si castiga respectul celorlalti.
Avantaje si dezavantaje, si oricum, si unul si celalalt gasesc tot felul de reprosuri sa-mi aduca. In fine, nu despre reprosurile pe care gasesc ei de cuviinta sa mi le aduca vroiam sa vorbesc, ci despre alt gen de discutii pe care le am, de data aceasta, cu Mihai.
Ultima am avut-o chiar ieri dimineata, pe tema camasii albe, fara de care nu sunt lasati sa intre in scoala.
O baga in fiecare zi in ghiozdan, pentru ca refuza sa plece imbracat asa de acasa, si o imbraca la poarta liceului, in cazul in care se face vreun control. Si stiu ca se face, chiar directoarea de indeletniceste adeseori cu treaba asta.
-Ce tot freci camasa asta? m-am enervat si l-am luat la intrebari.
-Pai ne obliga tampita aia de directoare, zise si el extrem de iritat.
-Stii ceva? i-am zis eu, ce mai tura vura, nu vrei sa o imbraci, nu o imbraca!
Asuma-ti responsabilitatea si du-ti hotararea pana la capat! Ori vorbesti cu colegii tai, faceti front comun si ii spuneti directoarei, cat se poate de civilizat, ca incetati sa va mai supuneti unor dispozitii care nu au nici o baza legala si care nu vi se pare ca v-ar fi de vreun folos, ori te imbraci cu ea si gata!
Daca nici unul dintre colegii tai nu vor sa faca acest demers, ai tu curajul
sa-ti spui parerea. Stii ca poti conta pe ajutorul meu oricand!
Nu de alta, dar m-as declara foarte fericita sa scap de grija spalatului si calcatului de camasi albe.
-Mai mult decat atat, am continuat, daca acum cand nu exista nici o restrictie in a va spune cuvantul, voi nu o faceti, nu va ramane decat sa va supuneti unor dispozitii ale unor persoane ramase fidele unor vechi si depasite mentalitati.
-De ce ii bagi prostiile astea in cap? se trezi si taica-sau sa intervina.
-Uite ce e, Mihai, ai doua opinii: a mea si a lui taica-tau. Esti liber sa alegi, si spunadu-i asta, m-am intors la treburile mele.
-Bine, bine, spuse Mihai, vad eu ce fac.
Cam asa sunt discutiile noastre, atunci cand ele se ivesc, in rest se rezuma la
ce mai faci, cum a fost azi, ceva nou, toate sunt in regula?
Oricum eu sunt cu ochii pe ei si le "miros" orice minciunica, orice tentativa pe care o au de a se ascunde de mine si am invatat sa-i fac sa-mi vorbeasca fara retinere despre problemele lor. Si fac asta numai din dorinta de a-i face sa se simta in siguranta, aparati si sustinuti. Eu nu am fost la gradinita si nici nu am crescut cu cheia de gat, iar asta nu mi-a fost o piedica in calea "devenirii" mele.
Imi plac tinerii rebeli, dar imi plac cei ce dau dovada de curaj si inteligenta, nu cei ce vin in bagaj cu o cultura a strazii, cei care au invatat sa se foloseasca de puterea pumnului, ori sa se impuna prin tupeu si crasa nesimtire.
Cred ca autocontrolul trebuie cultivat, si ce poate fi acest autocontrol, daca nu propria retinere de la a-i deranja pe ceilalti.

:)

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Nimeni, nimic, nicăieri, niciodată

Hi :)

Galben gutuie