Vazut



In 2003 sau 2004, cand a venit Jethro Tull in Bucuresti, am fost la concert. Dupa concert am fost la un bar si am ajuns acasa pe la 2-3 dimineata. Copiii adormisera si uitasera cheile in usa, iar noi am ramas blocati pe dinafara. Am sunat, am batut, am sunat pe fix, pe mobil…copiii dormeau fericiti. In casa, toate luminile erau aprinse, dar nici o miscare. I-am trezit pe vecini cu bataile noastre, dar pe copii, nu. Pana dimineata cand s-au sculat copiii, am petrecut o noapte feerica in masina. Dupa ce a scos fum si flacari pe nas si pe urechi de nervi, dumnealui a adormit si a inceput sa sforaie :).

Toata muzica asta pe care am postat-o in blog o stiu de la el.

Comentarii

  1. de pe la Rock'91, n-am mai pierdut aproape nimic important..a culminat cu YES 2000 de la Sala Palatului

    RăspundețiȘtergere
  2. Da, la Sala Palatului. Auzi, tu nu ai impresia ca la astfel de concerte se aduna oameni deosebiti, un alt fel de oameni decat cei pe care ii vedem sau auzim despre ei la stiri? Eu impresia asta o am. Oameni care, imediat dupa concert, dispar inapoi in discretia lor. Mi-e dor de oamenii astia, pe care vreau sa-i vad pe strada, la televizor, sa-i aud la radio.
    Daca as fi jurnalist, as transmite stiri numai despre ei, oamenii care isi traiesc viata retrasi intr-o distinsa discretie.

    RăspundețiȘtergere
  3. La AC/DC, in mai 2010, nu am fost. Ne gandeam ca suntem cam batrani ca sa stam ore in sir in picioare:)) Dar a fost "aia mica".
    Intamplator sau nu, in dimineata zilei in care a fost concertul, am trecut prin centrul orasului.
    Orasul se schimbase la fata, orasul redevenise orasul meu iubit, un oras plin de roacari cuminti, seniori si juniori. Alt aer, alta atmosfera. Fain de tot:)

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Nimeni, nimic, nicăieri, niciodată

Hi :)

Duminica