Nesimtit

Ma gandeam la ceea ce am spus aici, referitor la oamenii deosebiti care au ales sa-si traiasca viata intr-o distinsa discretie, ca tocmai bunul lor simt si discretie au permis nesimtirii si marlaniei sa devina vedete. Mi-am amintit si de ceea ce scriam aici, referitor la declaratia Oanei Pellea despre faptul ca ea considera ca fiind „Un exerciţiu fabulos să ierţi mârlanul“.
Marlania si nesimtirea nu trebuie iertate, iar ea ar fi trebuit sa stie ca, asa cum spunea tatal ei in "Capcana mercenarilor", iertarea este o poarta catre noi pacate. Un tata pe care nu l-a meritat, cata vreme nu a stiut ce sa invete de la el.



Comentarii

  1. Buna ziua AniS !

    PResupun ca ar trebui sa ne transformam impresiile cu " lasa c-o sa treaca si asta! ".
    Eu, deja ies destul de rar in lume si la fel de rar deschid televizorul.
    Sunt multe neexperimentate ...dar imi pare rau ca nu am invatat limba engleza si ca nu am invatat sa cant la chitara...
    Celelalte "cum ar fi", le inlatur cum ai zis tu:" Ptiu drace, ispita ispitelor, piei!" :)))

    RăspundețiȘtergere
  2. PRobabil ca asa ar trebui, nu stiu :) PRobabil ca daca n-as fi iesit la timp din casa, as fi regretat ca nu l-am "prins" pe Iordache in "Alex si Morris" in una dintre ultimele sale treceri pe scena Teatrului Mic. Si PRobabil ca daca as fi stat acasa si nu as fi iesit la timp, mi-as fi salvat banii dati pe una dintre ultimele lui treceri pe scena Teatrului National, cand am avut ocazia s-o vad pe Exaterina cea Mare in toata uratenia Maiei Morgentern :))

    Cateodata e fain sa pici in ispita! Cateodata nu, dar oricum, ramane unica solutie de a te izbavi de ea :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Il iubesc pe Stefan Iordache ( PRezent !)...de cand imi fugaream tineretea prin Bucuresti, si l-am pandit dupa "Maestrul si Margareta", sau m-am naucit la "Hamlet"...
    Apoi am fost destul de departe de Bucuresti ...
    L-am vazut,inainte de sfarsit, pe holurile spitalului Parhon, imbracat in negru...O, ce-as fi plans ... Era in rolul propiei vieti ..cu tigara , scrum, la tampla ...

    Fara ispita, n-am invata nimic ! >:D<

    RăspundețiȘtergere
  4. A venit, a jucat, a plecat. Frumoasa trecere!
    Sa plangi de ce? Poate de bucurie :)

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Nimeni, nimic, nicăieri, niciodată

Hi :)

Duminica