marți, 9 august 2011

He, he

"Sper ca această corectitudine politică este un val care se va stinge de la sine", a spus Irons, care are 62 de ani, pentru Radio Times. El a mai spus câte ceva şi spre oroarea feministelor: "Majoritatea oamenilor sunt viguroşi. Dacă un bărbat îi pune unei femei mâna pe fund, aceasta, orice femeie care e adevărată, va şti să se descurce cu el. E comunicare. Nu putem fi prietenoşi unul cu altul?".

Jeremy Irons s-a arătat îngrijorat de viteza galopantă cu care dispare intimitatea, devorată de o presă şi un public insaţiabile: "Mai ales dacă ai o viaţă depravată, ceea ce sper că toată lumea are, doar o dată trăim. Toţi avem micile noastre secrete murdare, nu?". Şi a continuat: "Nici o căsătorie nu e ceea ce pare a fi. E foarte dificil, aş spune, să fii totul pentru o persoană". Despre el şi Sinead Cusack, cu care e căsătorit de 35 de ani şi cu care are copii deja mari, se spune că au o cănicie deschisă. "Eu şi Sinead am avut momente dificile. Orice căsnicie are pentru că oamenii sunt imposibili. Eu sunt imposibil, soţia mea e imposibilă, viaţa e imposibilă".

Misto :)

26 de comentarii:

  1. ... ca un copil speriat care vrea mult de tot să aibă dreptate... cam așa se comportă Jeremy Irons în căutare de suflete care să-i susțină opinia (maritală), de teamă ca nu cumva ea să cadă clătinându-se. Să ne grăbim să fim susținătorii cuiva care pare că nu a găsit ce căuta în viață? Și se pitește sub tutela unei "căsnicii deschise"? Pare mai degrabă un tip nefericit...

    Culmea, vorbesc acum despre singurul actor (nu mă dau în vânt... :)) cu care m-aș fi culcat la greu pâna acum câțiva ani!
    Sunt de acord că oamenii sunt imposibili. De obicei, în această situație certă se acționează în consecință: se mariază oameni care-și fac viețile mai mult decât posibile: pasionante!!! bucuroase!!! (căci de depresivi și de leneși e plină lumea) - chiar dacă asta pare un clișeu în comprație cu spumoasa figură de stil a lui Irons...

    scuză-mă, am vorbit prea mult... mă enervează defetiștii ca Irons în căutare de susținători...

    RăspundețiȘtergere
  2. Iulia, crede-ma ca n-am simtit nici macar o secunda, citind articolul respectiv, ca tipul s-ar gasi in cautare de sustinatori. Mi s-a parut mai degraba o rabufnire, o reactie a unui om cat se poate de normal, ajuns la saturatie cu toate povestile astea cu stiuci :)
    Pur si simplu am rezonat cu ceea ce a spus el, ca de la o femeie care are 25 de ani de casnicie, la un barbat care are 35 de ani de casnicie.
    Mi se pare ca stim exact despre ce vorbim :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Îmi cer scuze... eu nu rezonez... probaibil căutăm (uneori chiar găsim!) lucruri diferite...
    M-aș face nevăzută de ar fi să mă mărit cu un bărbat care se plictisește lângă mine și vrea afară. Aș fi convinsă atunci că destinul meu e în altă parte - cu toate consecințele - pe care mi le-aș asuma, firește, așa cum îmi asum mereu consecințele...

    RăspundețiȘtergere
  4. Iulia, citeste inca o data articolul:

    Despre el şi Sinead Cusack, cu care e căsătorit de 35 de ani şi cu care are copii deja mari, se spune că au o cănicie deschisă.

    Se spune ca....astea sunt d'ale jurnalistilor :)

    Declaratia lui este asta:

    "Eu şi Sinead am avut momente dificile. Orice căsnicie are pentru că oamenii sunt imposibili. Eu sunt imposibil, soţia mea e imposibilă, viaţa e imposibilă".

    RăspundețiȘtergere
  5. Ai o problema cu "casnicia deschisa".
    OK, inteleg, dar treci peste. In definitiv fiecare om cauta pana gaseste exact ceea ce cauta.
    Cred ca e pacat de mesajul sau ca sa se piarda, dus cu presul, fie de catre jurnalisti, fie de catre...conservatori, ca nu stiu altfel cum sa le spun :)

    RăspundețiȘtergere
  6. ... am citit.
    Adaug la ceea ce am scris că iubirea (iubirea, nu deznădejdea, nu disperarea de a fi iubit cu orice preț) găsește întotdeauna soluții. Frica de iubire nu le găsește... pentru că asta din urmă e o formă de energie cu minus care îngreunează ochiul, îl lasă în jos... De jos nu se vede, de sus da!

    Îmi pare rău, îl urmăresc de mult pe Irons, doar ți-am spus, mă interesa :), rămân la părerea mea: e un tip nefericit: ori nu a găsit, ori dacă a găsit i-a fost frică sau lene... Sorry for him :)

    RăspundețiȘtergere
  7. Încă un sorry: dacă a mai rămas vreun om neconservator pe planeta asta, eu sun unul... Dar l-aș saluta cu amabilitate pe cel care este :)

    RăspundețiȘtergere
  8. Frica de iubie....frica sau lene...Sorry for him :)

    Sa nu-mi spui ca te-a refuzat si ca d'asta esti asa pornita :)))))

    RăspundețiȘtergere
  9. băi, știi că îmi pare rău pentru mine că nu am apucat să-l întâlnesc? da, mi-ar fi plăcut... mi-ar plăcea și acum ... pentru un chat

    RăspundețiȘtergere
  10. Discutia asta a noastra mi-a amintit de discutiile dintre George Clooney si mai tanara lui colega din "Up in the air":).

    Stii ce cred eu? Ca oamenii trebuie sa-si invete propriile lectii de viata sau sa-si acumuleze propria experienta de viata.

    De felul meu nici nu militez pentru o cauza sau alta, nici nu ma gasesc in cautare de adepti si nici nu devin cu una cu doua adepta unei idei. Si odata ce am imbratisat o idee, asta nu inseamna ca nu ma lepad de ea daca experimentand-o se dovedeste a nu fi pe gustul pe placul sau in folosul meu.

    In rest, cata vreme nu ma calca pe bombeu, fiecare om poate sa traiasca exact asa cum vrea :)

    RăspundețiȘtergere
  11. Da. Așa cred și eu.

    "... cred că e păcat de mesajul lui ca să se piardă" - dragul de el, mare pierdere pentru umanitate! hahahahah

    Totul începe să fie foarte nostim! Sincer îmi face mare plăcere că am vorbit pe aici...

    RăspundețiȘtergere
  12. Mai este un cuvant in declaratia lui care s-ar putea sa starneasca nedumeriri sau dezaprobari, si anume "depravat".
    In fine, nu stiu ce a avut el in minte cand a spus asta si, daca tot am preluat articolul, hai sa-mi spun parerea si vis a vis de "viata depravata".
    Asadar, spun ca detest ipocrizia de genul "fa ce zice popa, nu ce face popa", in consecinta, daca tot ce zice popa sa facem este considerat ca fiind moral si ce zice popa sa nu facem, ca fiind imorale, atunci ma declar a fi o "depravata"...hahahaha.

    RăspundețiȘtergere
  13. Da Iulia, ar fi pacat, macar ca "s-a arătat îngrijorat de viteza galopantă cu care dispare intimitatea, devorată de o presă şi un public insaţiabile".

    O presa si un public care, in marea lor majoritate nu sunt cu nimic mai buni ca el sau familia lui, dar care se crede indreptatit sa-l judece...nostim, nu? :)

    RăspundețiȘtergere
  14. "Totul începe să fie foarte nostim! Sincer îmi face mare plăcere că am vorbit pe aici"...


    In general respect superioritatea, dar atunci cand este una dovedita, nu una declarata :)

    RăspundețiȘtergere
  15. Ani, acum ești cumva suspicioasă? Te înșeli, pentru că nu mă cunoști. Dacă vrei uite: încep prin a-ți spune despre mine că ocolesc subtilitățile prelinse de pe buze țuguiate, și ele mă ocolesc pe mine :)
    Când spun un lucru spun doar un lucru, tocmai pentru a fi corect înțeleasă. Dacă aș fi vrut să mă simt superioară (nu m-am simțit în viața mea așa, poate doar învinsă de "conjuncturi neprielnice") , chiar ți-aș fi declarat-o: vreau să mă simt superioară.

    Muaaaa, chiar, oare cum ar fi sunat? hahahha

    Ani, chiar îmi face plăcere, sincer...

    RăspundețiȘtergere
  16. Iar chestia cu presa... da așa e. Presa aflată într-o continuă goană după audiență... presa care-ți vrea atenția, energia, viața dacă se poate... Din ce să se hrănească și ei, dragii de ei...? Din energia fiecărui gură cască ce i-o oferă pe tavă... Cred că presa e o altă formă de energie cu minus: nu-i capabilă să ofere și atunci, fură!

    RăspundețiȘtergere
  17. Nu sunt suspicioasa, Iulia, sunt patita :)

    In fine, apreciez intotdeauna un dialog incitant, o discutie in contradictoriu si le prefer pe acestea, dizgratioaselor linguseli intalnite prin "bisericutele" virtuale :)

    Esti binevenita...

    RăspundețiȘtergere
  18. Și eu la fel... apreciez un discurs onest al unui om pe care îl simt la fel de onest chiar dacă invocă o altă opinie.
    Mulțumesc!

    RăspundețiȘtergere
  19. ... Și, de fapt, nu cu "căsnicia deschisă" am eu o problemă... În fond, fiecare face ce/cum poate el...

    Cred că am o problemă cu relația simplitate/simplificare... Prefer simplitatea.

    Hai să-ți spun (deși cred că o să dureze :))... Simplitatea e chestia aia cu esențele: apa e simplă, iarba e simplă, iubirea e simplă, adevărul e simplu, bucuria e simplă, zborul e simplu, motiv pentru care domnul Joe Cocker le numește The Simple Things :). De aceea, într-un context dat ai două posibilități:
    1 vizezi esențialul, mergi până la el, îi dai mâna și v-o strângeți bărbătește;
    2 te dai bătut și speli putina.
    Dar eu știu că dacă optezi pentru esență, reușești întotdeauna (sunt "pățită" și eu :)) poate pentru că primul pas, sinceriatea (esențială) angajează și cheamă sinceriatea. Hai că e simplu :)

    RăspundețiȘtergere
  20. ... II, cu simplificarea... Doar ce e complicat trebuie simplificat.

    În general oamenii care nu știu să rezolve probleme simple, pretind că ele sunt complicate și invocă nevoia de simplificare. Aceștia sunt amuzanți. Și stai și le explici că problema e simplă, doar ei sunt confuzi... e foarte haios câteodată, asta chiar mă binedispune... Cei de care vorbesc acum sunt, în general, oameni care nu știu să-și gestioneze emoțiile (genul lui tata, dragul de el, și aici sunt pățită :)). Ei se burzuluiesc, țipă, intră în panică, ba unii au furii, ei, și atunci, simplifică... Eu văd toate astea ca pe un corp - pe care se ridică problema să-l hrănești. Părându-ți-se o problemă complicată, începi să-ți tai o mână, un picior un pancreas - ca să rămână cât mai puține zone de hrănit... simplifici.

    C,am asta cu simplificarea problemei mariajului: fie te sacrifici pe tine fie descoperi soluția miraj: declarăm căsnicia deschisă :) și esențialul scapă, pentru că nu îl caută nimeni: de ce ne-am adunat noi aici?
    :)

    RăspundețiȘtergere
  21. Cand se va redeschide forumul realitatea, iti voi da adresa unde am scris si poti citi povestea mea asa cum a fost ea, in fraze simple, o poveste traita si scrisa cu onestitate si pe cat posibil departe de simbolistica literara, ca sa ma exprim asa.

    Pana atunci nu am nici un chef sa reiau aceasta poveste, iar continuarea acestui dialog este inutila, cata vreme, din tot ce ai spus pana acum, inteleg ca suntem mai degraba pe aceeasi lungime de unda, decat de-o parte si de alta a baricadei :)
    De altel, daca ai rabdare si citesti ce am scris pe blogul acesta, de la prima insemnare si pana la ultima, iti poti face o impresie despre cum vad eu lumea si viata.

    Totul se complica pe fondul nesinceritatii oamenilor, pe lenea lor sau dezinteresul de a-si asculta aproapele. Oamenii vor mai degraba sa convinga decat sa se lase convinsi, sa fie ascultati, decat sa asculte :)
    Si cand zic aproape nu ma refer neaparat la partenerul de viata, ci orice apropiere dintre oameni pe care orice tip de realtie (de viata, de parteneriat, de vecinatate, de colegialitate, de rudenie, de amicitie samd) o genereaza.

    Nu ti se pare hilar faptul ca "simplul" si "simplitatea" necesita, intru a fi intelese, o tona de complicatie in explicatie?

    Nu stiu de ce ne-am adunat aici. Poate pentru ca ne gasim in cautarea oamenilor in apropierea carora nu mai fim "constransi" la explicatie, la complicatie, cautam oamenii cu care sa rezonam, oamenii care vad lumea cam in aceeasi lumina.

    Eu, una, asta caut acum si aici. Da-mi voie sa-mi restrang cautarile la doar atat :)

    Si mai e o chestie pe care am invatat-o cautand, indiferent de scopul acesteia, si anume ca incrancenarea cautarii, inversunarea acesteia de cele mai multe ori te indeparteaza de ceea ce cauti.
    Una dintre cele mai intelepte invataturi de minte invatate pana acum este sa "let it go!".

    RăspundețiȘtergere
  22. Jeremy Irons are curajul să fie sincer. Fain.
    cei care au răspunsuri la tot și toate merită, totuși, compătimiți...

    RăspundețiȘtergere
  23. Buna, Ben :)


    @ Iulia, apropos de esenta, as zice ca esenta mesajului sau ar fi putut fi asta, o realitatea care nu mai este doar a lui, ci a tuturor si care ar fi putut sa conduca la un soi coeziune a oamenilor impotriva mutantilor, daca oamenii nu ar fi fost ocupati sa-i gaseasca nod in papura!

    "Printre altele, corectitudinea politică a ajuns prea departe din cauza prea multor oameni care n-au ce face şi trebuie să-şi justifice slujbele".

    RăspundețiȘtergere
  24. Bună, Ben!

    Da Ani, cam așa...
    ...chestia cu de ce ne-am adunat însă, o spusesem despre cei care "s-au luat" și între timp au uitat de ce și, mai ales, au uitat să se reactualizeze, adică să se aducă în prezent cu cățel și purcel.
    De ce ne-am adunat noi pe blogul tău? Ca să mai vorbim... :)

    RăspundețiȘtergere
  25. Aha, acum am inteles, desi nici eu nu ma referisem la blogul meu, ci la mediul virtual :)

    RăspundețiȘtergere