Epic

Este interesant  ( nu zic nici amuzant, nici trist, nici delirant) sa vezi cum un pastor norvegian al carui unic fiu a cazut victima atacului din Norvegia declara public ca se lupta cu el insusi pentru a reusi sa-l ierte pe faptas, asa cum de altfel a propavaduit toata viata lui de pana acum, argumentand ca daca ar fi sa se lase coplesit de ura si de dorinta de razbunare, ar insemna o victorie pe toate planurile a atacatorului. Este declaratia lui, a unuia direct implicat, afectat de actul de violenta, mesajul lui adresat opiniei publice internationale. Nu stiu cat este de sincer, nu stiu nici ce simte cu adevarat si nici daca se va tine de cuvant. Este numai problema lui.
Straniu este sa citesc cum un om care nu are, cel putin in aparenta, nici o legatura cu Norvegia, norvegianul, atacul respectiv, indeamna la moartea in chinuri a faptasului. Adica nici macar nu tace si face, situatie in care presupun ca s-ar fi umplut de glorie, doar macane referitor la ce si cum ar trebui sa se faca. Si cine.
Deci da, asa e: unii sunt inteligenti, unii doar imbecili. Cum zici tu.

Comentarii

  1. bonus categoria incerta a celor care comenteaza :)

    k

    RăspundețiȘtergere
  2. bonusul se acorda pentru performanta. eu asa stiu.

    incertitudinea este data de insasi existenta ferestrei pentru comentarii: o completez sau nu? :)

    cand comentariile sunt oprite, asta e. semn ca autorul scrie fara sa-i pese de reactia cititorului.

    cand comentariile sunt moderate, e semn ca autorul si-a luat libertatea de a selecta.

    si mai este si situatia cand efectiv n-ai ce sa comentezi :))))

    ar trebui sa te recunosc dupa "k"?
    daca e k de la TLÖN, trebuie sa stii ca ma foarte intimidezi :)

    RăspundețiȘtergere
  3. nu, k de la kaosmoon, pe care l-ai comentat mai sus

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Nimeni, nimic, nicăieri, niciodată

Hi :)

Duminica