Dulce acrisor

“Cand nu vom mai fi copii”…

Ideea de a sta langa aragaz cu scopul exclusiv de a umple oalele cu mancare,  ma scoate de tot in minti, atatea cate mai sunt. Norocul meu este ca mintea mea paraseste adesea locul faptei, pornind printre amintiri, in cautarea celor mai gustoase. In dimineata asta, in timp ce spalam capsunile pentru desertul de sezon, mi-am adus aminte de gustul primului sarut. Si culmea, de bietul ME.
Imediat dupa cutremurul din `77, scoala nr 1 de la Sfintii Voievozi, fiind serios avariata, s-a unit cu scoala nr. 151, la care invatam eu. Atunci si-a facut aparitia el, SS, un tip inalt, saten, cu ochii verzi si al naibii de buzat. Cand ochisorii mei negri s-au intalnit cu ai lui, au iesit scantei! Dar ce folos, ca eu eram o domnisoara cu printipuri dobandite prin educatia primita ca pe o leapsa, iar el avea un standard foarte exact al printipurilor gagicutelor pe care vroia sa puna mana. Asa s-au irosit scanteile cu pricina.
ME era colegul si prietenul lui, un tip la fel de inalt, brunet si cu ochii negri. Dar ce folos?
Atat s-a tinut  de capul meu ca nu mai stia ce sa mai faca ca sa-i acord atentia mult dorita. In sfarsit, a trecut timpul si noi eram deja in clasa a opta. Intr-o zi, M a imbracat geaca de piele a lui S, crezand ca astfel ma va impresiona si a venit sa-mi ceara prietenia. Habar nu avea el, dragutul, ca tocmai isi daduse foc la valiza! Asa m-a infuriat treaba asta, de nu pot sa va povestesc!
A doua zi, vazand cat era de devastat de refuzul meu, mi s-a facut mila de el si am accepatat sa mergem impreuna la film. Am vazut "Tess D'Urberville", un film destul de lung si destul de greoi pentru varsta noastra, dar parca asta avea importanta. Doamne, tin minte ca asa m-am plictisit! El dragutul, fremata tot langa mine. Nu indraznea sa ma ia de mana sau de dupa umeri, ca de sarutat nici nu se punea problema. Atata a tremurat in stanga mea, iar eu salivam de mama focului la aparitia pe marele ecran a unei mese imbelsugate, in mijlocul careia trona un mare jambon...eram moarta de foame.

Oricum, primul sarut a fost al lui S si a fost de-a dreptul capsunesc :)
Gata desertul:)
#, #, #, #, #, #.



Comentarii

  1. Pun eu mâna pe S ăsta...
    Căpșuni cu stele verzi o să vadă!
    Auzi măi frate...

    RăspundețiȘtergere
  2. :)
    Cand eram in clasa a 11-a, am rezolvat si eu, de acasa, un test la biologie. M-am ales cu media 3. Pentru toti ceilalti eu eram o corigenta, o codasa (chiar daca era pentru prima si singura data cand s-a intamplat), cand de fapt am fost doar un copil harnic si darnic.
    Proful de biologie ne anuntase din timp ca urmeaza sa ne dea test si ne-a pus sa invatam doar doua lectii, una pentru un numar, iar cealalta pentru al doilea.
    Eu m-am dus frumos acasa, am scos doua foi de hartie, mi-am scris pe ele data, numele si "Lucrare de control" si apoi le-am facut de nota zece. Nici macar nu-mi trecuse prin minte ca, doar facand asta eu invatasem lectia.
    Mi-a intrat in cap sa dau lucrarea de acasa si asta eram hotarata sa fac. Vroiam sa iau un zece si sa-mi indrept media. Aveam un cinci pentru ca lasasem deoparte teoria in favoarea practicii. Ni se parea ca ne explica mult mai bine si mai pe intelesul nostru anumite fenomene ale naturii noastre. Astfel incat aruncam cartile si caietele si faceam lungi plimbari, mana in mana cu baiatul pe care il iubeam, iar sarutarile furate pe banca asezata la umbra copacilor inverziti, avand ca fundal sonor triluri de pasarele, ne-a introdus foarte bine in tainele acestei stiinte si in ale ecosistemului nostru.
    In timpul orei mi-am scos cu grija lucrarea pentru numarul meu, l-am adaugat si pe acesta si apoi m-am prefacut ca scriu de zor. Sorin statea in banca din spate, pe diagonala. Numai bine ca-i gasisem utilizare si celeilalte lucrari. La acest aranjament s-a gandit el, pe moment, auzind despre ce-mi trecuse mie prin cap...profitorul!
    I-am dat lucrarea, dar el era o mare putoare. Ce sa mai stea baiatul sa transcrie?
    A sters numele meu si si-a scris numele lui, semnandu-si astfel plagiatul. Scrisul lui nici macar nu semana cu scrisul meu frumos.
    Urmatoarea ora, cand ne-au fost aduse lucrarile, pe a mea fusese initial un zece, caruia ulterior i se taiase zeroul. A mea fusese prima corectata, iar cand a ajuns la cea de-a "doua a mea" mi-a recunoscut scrisul si a dat in vileag monstruasa coalitie.
    In al doilea semestru am avut media 9. Asta pentru ca putini sunt cei care chiar te iarta. Proful a tinut neaparat sa ma penalizeze de doua ori pentru aceeasi greseala, ca sa o tin minte toata viata sa nu o mai repet. Chiar el mi-a zis:
    -Mai fata, ai lucarat cu cap, dar ai avut martori! Daca o faceai, macar sa o fi facut doar pentru tine!
    Am avut eu media noua, dar asta m-a costat mai multa atentie acordata teoriei in detrimentiul practicii.

    RăspundețiȘtergere
  3. sunt convins că știi (acum!) - nici o faptă bună nu rămâne nepedepsită!
    în ciuda faptului că biologia nu figura în programa materiilor din liceul pe unde bântuiam (profil tehnic, arid - electronică industrială), mă văd obligat să-mi recunosc o anume aplecare naturală întru studiul biologiei, mai bine zis a fizionomiei corpului uman! Eram "prieten" cu Clara, care - întâmplător, zic - îmi era și colegă! De bancă, chiar! Minunată ființă Clara! Mai ales la teze! Ajunsesem să-mi doresc orele de teză! Nu că ea, Clara, ar fi avut picioare lungi, nu! Dar nici amănuntul cu lugimea picioarelor nu era de neglijat - încăpeau acolo toate ecuatiile, formulele, mă rog toate cele necesare unei teze mai de un 8-9 așa... La 10 cm. deasupra genunchiului Clarei, se arata formula de rezonanță, (n-am cum s-o uit nici acum) după care totul se derula firesc, până la cercul trigonometric, care întâmplător era tangent cu chiloțeii ei. Acolo era 0 sau 360 grade. (nu Celsius!)
    Combinam fericit acuitatea vizuală cu delicatețea necesară citirii în Braille, până când, în ochii de șoim a profei de automatizări se putea desluși un soi de nedumerire soră cu consternarea. Mă urmărești?

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Nimeni, nimic, nicăieri, niciodată

Hi :)

Galben gutuie