Dus

Ma gandeam ca daca mai stau un pic in asteptarea navei, balonului sau zepelinului ce avea sa ma scoata din locul in care chiar nu stiu ce cautam, voi prinde radacini. Tocmai ma uitam la locul unde mi-ar fi fost picioarele (daca nu mi-as fi pierdut intre timp, capul ) si nu stiu daca aveam de-a face cu o iluzie optica sau intr-adevar rasarisera niste plante rosii. Cert e ca rosiile alea mi-au amintit de Tomatl necredinciosul, geamanul meu credincios.
Ha, ha, hahaha am inceput sa rad ca o nebuna, de se cutremurau entii, intrebandu-se si intrebandu-ma  ca cine sunt eu, cea care i-am sculat din somnul lor secular. M-am ridicat si am rupt-o la fuga, pentru ca deja ajunsesem la capatul rabdarii, speriata de gandul ca, desi iubeam sa am gradina mea, nu ma vedeam a fi gradinareasa. Nu de alta, dar piata de castraveti era deja suprasaturata de la criza de supraproductie cinematografica, de scenarita si alte regizorale de lung sau de scurt metraj, mut sau foarte galagios.
Si am fugit si am fugit si am fugit, pana m-am impiedicat si am cazut. De unde visam sa-mi iau zborul, m-am vazut la pamant. Pentru a cata oara, nici nu mai conta, cata vreme ma hotarasem ca mai bine mor, decat sa mai bantui printr-o lume vraiste.
La un moment dat, sirul gandurilor mele de abandon, a fost intrerupt de un ras. Initial am crezut ca este ecoul rasului meu de mai devreme, dar s-a dovedit a fi un ras. Ras ras, un soi de motan negru. Nici nu m-am speriat de el, dar nici nu am vrut sa ma joc cu el.
-Lasa-ma, zic, numai de tine n-am eu chef acum!
Dar el atat s-a bucurat cand m-a vazut, atat s-a gudurat pe la picioarele mele, incat l-am luat in brate si am inceput sa-i cant un cantec foarte hazliu.
Am cantat doar o strofa, iar el a continuat cu a doua...cred ca tocmai imi gasisem perechea! 
Finally!
In cele din urma :)



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Nimeni, nimic, nicăieri, niciodată

Hi :)

Galben gutuie