Sud

Am citit intr-o carte ca in vietile anterioare as fi fost un rege al filosofiei, un singuratic ce s-a aflat in cautarea adevarului ultim, un traitor in Tibet si ca in viata asta am de invatat lectia de a trai in societate si datoria de a le vorbi oamenilor despre ADEVAR. Si de parca asta n-ar fi fost suficient, dar ca trebuie sa am si rabdare pana cand acestia il vor primi sau isi vor dori macar sa-l primeasca. Faina soarta, nu?!...daca ar fi asa, evident, mai ca m-as revarsa in peace pe ea, decat sa-i pisez pe pereti cum o ciocanitoare, copacul.
Visam candva ca orice zid isi are vulnerabilitatea in grafitti si ca oricine poate desena cu creta o usa pe orice perete, o usa ce poate fi deschisa numai gasind cheia descuiatului. Cheia in cuvant.
Cred ca bleaga care si-a scris viata asta din vietile anterioare am fost chiar eu. Insa cartea despre care vorbeam se numeste “Nodurile lunare”, scrisa de Rodica Purniche. N-am citit din toata cartea decat cateva pagini, atat cat sa-mi dau seama ca e cazul deja sa ma scutur de toate vietile mele, vazand ca nimic nu are sens, rost sau noima.
Si cat sa ma gandesc ca mai bine scriu eu in jurnal, dar nu despre nodul nord, ci despre noada sudica.



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Nimeni, nimic, nicăieri, niciodată

Hi :)

Galben gutuie